Abordarea partidelor scurte de pescuit la crap pe Dunăre

Citind titlul acestui articol, probabil mulți pescari se întreabă cum putem prinde crap în partide scurte pe Dunăre. Deși partidele lungi, clar au mai multe avantaje, dacă pescuim corect ne putem bucura de trăsături și atunci când stăm mai puțin pe malul apei.

Dar până la urmă ce înseamnă să pescuim corect? Ei bine, înainte de desfășurarea partidei va trebui, pe lângă pregătirea echipamentului, să ținem cont de anumiți factori pe care îi voi descrie în continuare.

Mai întâi vom defini pe scurt semnificația unei partide scurte. Din punctul meu de vedere, durata va fi cuprinsă între 4-24 h. 4 ore??? Atât de puțin??? Am avut și văzut multe ieșiri în care doar 3-4 ore au fost suficiente pentru a păcăli câțiva crapi. Cum am procedat? Hai să vedem împreună!

Cel mai important lucru de care trebuie să ținem cont în partidele scurte este : LOCALIZAREA CRAPILOR!!!

Pe scurt, localizarea presupune faptul de a intui unde anume vor fi crapii. Dacă peștii nu se află deja pe locul în care pescuim, șansele de a-i aduna în zonă sunt destul de mici.

Localizarea se poate face doar dacă avem cunoștințe temenice legate de locul vizat. Este necesar să știm dacă există anumite structuri : praguri, copaci scufundați, pietre gropi, scoici pe substrat, șamd.

Crapii au tendința de a sta în porțiuni în care găsesc adăpost și hrană. Implicit, locurile cu agățătură vor fi cele vizate de pești, dar și de pescari deopotrivă (cel puțin teoretic). Dacă pescuim pe zone curate, cu ,,întinsură”, șansele de a găsi crapii acolo sunt minime.

În situația în care nu avem detalii despre locul pe care pescuim, putem să apelăm la sondarea cu plumb. Cu ajutorul sondării vom identifica structurile și desigur adâncimea apei. În clipul de mai jos am explicat pe larg cum se efectuează sondarea pe Dunăre :

Presupunând că avem toate detaliile legate de locul pe care ne aflăm, următorul aspect de care vom ține cont este COTA APEI!

Cotele apelor Dunării sunt prezentate zilnic pe site-ul AFDJ.

Cum afectează cota Dunării pescuitul? Cota înseamnă pe scurt nivelul unei apei curgătoare. Pentru a putea identifica tendința : creștere, staționare sau scădere, vom urmări atât cotele din zilele anteriore, cât și cele probabile din zilele ce urmează.

De ce este atât de importantă cota? Crapii sunt puternic influențați de fluctuațiile nivelului apei. Cotele stabile sunt cele mai propice pescuitului, deoarece peștii rămân pe aceleași zone și au un comportament mult mai previzibil. În schimb, dacă nivelul apei crește sau scade brusc, crapii se vor muta pe alte locuri, urmârind în primul rând confortul termic și găsirea hranei.

Creșterea apei determină de obicei crapii să se apropie de mal. În schimb, dacă apa scade, se vor muta către zonele mai adânci. Folosindu-ne de aceste informații putem plasa monturile pe adâncimile potrivite, unde credem că vom găsi peștii. 

Legat de locurile în care aruncăm monturile, vom lua în calcul și CURENTUL APEI și ADÂNCIMEA.

Curentul apei determină în primul rând greutatea plumbului / momitorului / coșulețului pe care le vom folosi.

UNA DIN CELE MAI MARE GREȘELI făcută de pescari la Dunăre este alegerea unor greutăți mult prea ușoare și lansarea acestora departe de structuri.

De exemplu, dacă pescuim la prag și lansăm montura la 20 m de prag, unde nu există absolut nicio structură, din cauza faptului că lestul nu are suficientă greutate, va fi împins în prag de curent. Astfel se va rostolgi destul de mulți metri și va dura ceva timp până se va opri pe substrat. Pe parcursul acestui proces nada se va pierde din coșuleț / momitor iar forfacul se poate încurca. Soluția ar fi să mizăm pe o greutate mai mare care va rămâne pe loc, dacă vom pescui peste prag. În schimb, dacă ne dorim ca montura să ajungă în prag, este mai simplu să clipsăm firul mulinetei astfel încât montura să fie rostogolită foarte puțin spre deloc până să ajungă în prag.

Adâncimea apei este destul de importantă în ce privește pescuitul la crap. Un mit, pe care vreau să îl demontez, este acela că nu putem prinde crapi pe apă mică (2-2.5 m).

Din experiența personală, vă spun că putem găsi crapi pe orice adâncime. Regulile nu sunt tocmai fixe.

În mare parte, iarna sau în perioadele reci, crapii se vor retrage pe apă adâncă, temperatura apei fiind ceva mai crescută la adâncimi ridicate.

Vara în schimb, crapii vor căuta atât apele adânci, dar și cele cu adâncimi medii sau reduse. Crapii se vor muta de la o adâncime la alta, având ca scop principal căutarea hranei. De aceea, de regulă încep partidele de pescuit pescuind pe adâncimi și zone diferite, urmând ca după primele trăsături să mă axez pe adâncimea pe care am găsit crapii.

Abia acum este timpul să discutăm de MONTURI, NADE, MOMELI, ECHIPAMENT și STRATEGII DE PESCUIT. Indiferent cât de eficiente ar fi monturile și momelile nostre atât timp cât nu sunt pescuite în locurile și la momentele potrivite, rezultatele vor fi unele slabe.

MONTURILE pe care mizez de regulă în partidele scurte sunt cele cu coșuleț sau momitor. Faptul că introduc o cantitate constantă de nadă în apă îmi mărește șansele de a obține trăsături.

Pescuitul cu plumb, este mai degrabă unul selectiv și poate oferi ceva mai puține trăsături, dar și crapi mai mari în schimb.

După cum spuneam și mai sus, vom alege gramajul lestului în funcție de curentul apei.

Forfacele în cazul monturilor cu momitor vor fi de 5-10 cm. Este important ca momeala de cârlig să fie cât mai aproape de năditor pentru a fi descoperită rapid de crapi. Mulți pescar nu înțeleg că de fapt nada aflată pe momitor este mai importantă decât momeala în sine, pentru că aceasta atrage atenția crapilor în primul rând. Crapii vor găsi nada de pe momitor și vor absorbi momeala și cârligul aflate în apropiere. Recomandarea mea este să legăm forfacele cu fire textile suple, destul de subțiri (0.10-0.18 mm) pentru o prezentare cât mai eficientă a momelii.

Pentru monturile cu coșulet se pretează forfacele de 25-50 cm. Principiul de bază al funcționării ansamblului este exact cel de mai sus. Nada va fi împinsă din coșulet de curent, iar cârligul trebuie să se afle aproximativ în zona în care va ajunge. Curent mic – forfac scurt, curent mare – forfac lung. Nimic mai simplu. Deși alte specii se pot prinde pe forface de 1-1.5 m, crapii mânăncă ceva mai aproape de coșuleț. De obicei leg cârligele cu fire textile teflonate (0.12- 0.18 mm) sau fluorocarbon (0.22 – 0.28 mm) pentru a preveni incurcarea forfacului.

Monturile cu plumb culisant sau pierdut au de obicei forface de 15-30 cm. Lungimea optimă va fi din nou aleasă în funcție de curentul apei și tipul de substrat. Substrat mălos – forfac lung, substrat tare – forfac scurt. Putem folosi aproape orice tip de fir de forface atât timp cât nu se încurcă din cauza curentului. Personal, am ca principală alegere fluorocarbonul sau firele texile cămășuite / teflonate.

În partidele scurte, cârligele mele preferate sunt cele mici nr. 6-10, uneori chiar și 12, cu forma wide gape. Aceste cârlige pot fi pescuite cu absolut orice tip de momeală, fiind fără doar și poate unele dintre cele mai eficiente pe Dunăre.  

Despre NADE și MOMELI s-au scris foarte multe materiale. Tot ce pot să vă spun este că nu există nade și momeli minune, iar la un moment dat este posibil ca o categorie să fie superioară alteia.

Legat de nade, crapul de Dunăre nu este unul tocmai pretențios. Nadele pe bază de cereale, mamăliga, porumbul, cânepa sau alte tipuri de cereale sunt pe placul crapilor. Atât timp cât nada este una de calitate, dacă avem pești în zonă cu siguranță vom reuși să le atragem atenția cu ajutorul nadei.

În ce privește alegerea nadelor, mizez de regulă pe nade cerealire de culoare galbenă și arome dulci, fructate sau cu miere, vanilie, șamd. Galbenul este culoarea care de-a lungul anilor mi-a adus cele mai bune rezultate. În funcție de curent putem îngruna nada cu mămăligă, ttx, porumb sau alte cereale. Pe momitor ne vom asigura că nada rezistă ceva timp, iar pentru coșulet vom folosi o nadă sitată care să lucreze corect, fiind eliberată treptată de curent.

Și despre boilies-uri s-a discutat destul de mult. Vorbind totuși de partide scurte, pot fi eficiente doar în locurile pe care se pescuiește regulat cu acest tip de momeală (de ex. unele porțiuni ale Deltei Dunării).

Momelile de cârlig le vom alege în funcție de talia crapilor vizați, specificul locului pe care pescuim și tipul monturii. Indifirent de toți acești factori niciodată nu-mi lipsesc din trusa de momeli : mămăliga, porumbul preparat sau de conservă, porumbul artificial, pop up-urile și wafters-urile.

Nu trebuie să ne ferim de momelile moderne, ce sunt mai degrabă specifice bălților. Fără doar și poate dau randament excelent și pe Dunăre.

În schimb, va fi necesară următoarea distincție. Mămăliga, porumbul natural sau boilies-urile sunt momeli de nutriție ce pot prinde crapi chiar și atunci când sunt pescuite cu plumb simplu. În schimb, momelile flotante precum porumbul artificial, pop up-urile sau wafters-urile funcționeză doar în combinație cu momitoare și coșulețe. Fiind momeli artificiale, acestea nu reprezintă hrana naturală pentru crapi. Cumva, având nada în preajmă, crapul le va asimila ca fiind parte din hrană și datorită flotabilității vor fi mai ușor de aspirat decât momelile scufundătoare.

Când vine vorba de partide de scurtă durată mă bazez pe : pătrățică de mămăligă, porumb, natural sau artificial, (1-2 boabe),  pop up-uri mici (8-10 mm), pelete flotante (6-8 mm) sau wafters-uri (6-10 mm) , combinându-le uneori cu momeli vii pentru un plus de atracție.

Dimensiunea momelilor variază în funcție de talia peștilor pe care vreau să îi prind. De aceea prefer momelile mici, capabile să producă trăsături rapide. Pescuind astfel mai prind și carași, plătici ori alte specii. Rămân totuși la ideea că este mai bine să prindem 10 carași și plătici dar și 3-4 crapi, decât niciun caras/plătică sau crap.

Un alt atuu al momelilor flotante, în special al porumbului artificial despre care nu se vorbește este acela că rezistă excelent împotriva racilor. Am pescuit adesea pe zone în care racii reprezentau o problemă, celelalte momeli de cârlig rămânând destul de puțin pe firul de păr sau pe cârlig.

Toate momelile de mai sus se pretează pentru forfacele cu fir de păr. Totuși cu unele putem pescui și direct pe cârlig, precum mămăliga sau porumbul de conservă.

Echipamentul utilizat trebuie să fie unul robust. Cum în pescuitul practicat pe Dunăre nu necesită distanțe ridicate, firele subțiri pe mulinete nu își au rostul.

Dacă optez pentru un pescuit la feeder, mă bazez în principal pe feedere de 3.9 m cu putere de aruncare de minim 120-150 gr, echipate cu mulinete de 5000-6000 ce prezintă agrenaje puternice . Un feeder lung, deși aparent incomod mă va ajuta enorm în dril, să trec peștii peste prag și să îi feresc de obstacole submerse.

Firul meu preferat pentru pescuitul la Dunăre este Claumar Invisiline, un fir rezistent la abraziune, uzură și nod. Pentru feeder recomand grosimile de 0.28-0.30 mm, iar în cazul lansetelor de crap sau staționar, cele de 0.35-0.40 mm (dacă pescuim în zone cu agățătură masivă putem miza și pe grosimi mai ridicate).

În ce privește lansetele de crap, din nou sunt fanul celor lungi de 3.6-3.9 m cu putere de aruncare între 3-4 lbs. În funcție de curentul apei voi pescui cu lansete mai permisive sau mai dure. Pentru pescuitul din barcă și cel de pe mal în zonele în care nu putem folosi lansete lungi, am pregătit 2 seturi de 2.7 m – 3m, pe care le folosesc totuși ceva mai rar. Principalul motiv, l-am prezentat mai sus și anume că o lansetă lungă ne va ajuta mai mult pe parcursul drilului decât una scurtă.

Iată că am ajuns și la strategiile de pescuit. Înainte de a creiona o strategie, pe lângă informațiile legate de cote, temperatura apei, evoluția vremii, încerc să discut și cu alți pescari care au frecventat zona pe care vreau să merg. Cu cât ne preocupăm mai mult de aceste aspecte, cu atât șansele partidei cresc.

Cu excepția partidelor de 24 h, bagajeria necesară pescuitului este destul de minimalistă. Dacă dispun de mai multe locuri de pescuit, îmi doresc să mă pot muta ușor. Pescuitul de căutare, cu nadă puțină și încercarea mai multor locuri este foarte practicat în cazul partidelor efectuate din barcă dar poate fi aplicat și de pe mal.

În schimb, dacă nu intenționez să schimb locul pe care pescuiesc, tactica va fi alta. Cum de multe ori putem avea crapii în zonă, evit să nădesc în debutul partidei.

Primele 1-2 ore sunt de așteptare. Dacă apar trăsăturile nădirea va fi una progresivă, doar din coșuleț / momitor având grijă să transport o cantitate suficientă de nadă pentru a-i putea ține pe loc.

În situația în care nu apar prezentări, este timpul pentru a efectua o nădire. Câteva rachete cu porumb, nadă, mămăligă șamd, sau coșuri de nădire sunt mai mult decât suficiente pentru o atracție rapidă a crapilor.

În zonele cu apă mică și curent slab prefer racheta deoarece mă ajută să transport mai multă nadă într-un timp mai scurt și nada nu va fi purtată departe pe substrat. Pe de altă parte, în locurile cu adâncime și curent ridicat, coșulețele cu diametru mare sunt indicate, deoarece vor elibera nada în momentul în care ajung pe substrat, ci nu în suprafața apei cum se întâmplă în cazul rachetei.

Un alt timp de nădire, destul de popular este cel cu bulgări, tip de nădire pe care îl evit în partidele scurte datorită zgomotului pe care îl produce.

O altă tactică eficientă practicată de pescari este nădirea unui loc de pescuit pe parcursul mai multor zile. Deși nu este la indemână oricui, strategia funcționează excelent. Dacă pescuim timp de 4-5 ore, sau poate chiar mai mult, timp de câteva zile la rând pe același loc, șansele de a prinde cresc pe zi ce trece. La finalul fiecărei partide este recomandat să nădim, pentru a ne asigura că peștii vor râmăne cât mai mult timp în zonă, știind că vor avea hrana asigurată.

 În general, strategiile pe care le aplic la Dunăre sunt bazate pe localizarea peștilor, finețea monturilor, calitatea nadelor și nădirea eficientă.

Monturile fine și momelile mici sunt clar cele care aduc cele mai multe trăsături, dar în același timp pot rata și crapi capitali. Important este să luăm în considerare ce ne dorim de la partida de pescuit. Să prindem trofee, folosind monturi solide, având și posibilitatea de a nu avea trăsături, ori să ne bazăm pe finețe, șansele ca reușita partidei fiind astfel crescute?

Pentru mai multe detalii despre pescuitul la Dunăre vă stau la dispoziție cu întrebări. Sper că ați găsit informații interesante pe parcursul acestui articol și că am reușit să vă încurajez să ieșiti mai des în căutarea crapilor pe Dunăre, chiar și atunci când timpul este unul limitat!

Închei articolul cu un clip, postat pe canalul meu de Youtube, în care prezint diferite aspecte ale pescuitului la crap pe Dunăre, perfect valabile pentru partidele scurte, în care urmărim trăsături rapide. Fire întinse!!!

 20,449 vizualizari