Alegerea firelor de pescuit la crap – partea 1

Primăvara se apropie cu pași repezi și tot mai mulți pescari se pregătesc de începerea sezonului de pescuit.

Una dintre activitățile  premergătoare primelor ieșiri pe malul apei este schimbarea firelor de pe mulinete.

În partea de debut a articolului, voi discuta pe larg despre alegerea corectă a firelor de pescuit la crap dedicate mulinetelor. În funcție de cele mai importante criterii, voi încerca să creionez un mic ghid, dedicat pescarilor la început de drum și nu numai.

Adesea primesc întrebări legate de recomandarea unui ,,fir bun”. În prezent aproape toate firele sunt ,,bune”. Tehnologia de fabricare a firelor a avansat considerabil. Astfel, și calitatea firelor a crescut.

Si totuși, ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem un fir???

A. Firele principale de pescuit la crap

1. Caracteristicile firelor de pescuit

Fără o cunoaștere temenică a proprietăților firelor de pescuit nu vom putea face niciodată cele mai bune alegeri.

Firele principale de pescuit la crap sunt de regulă fire de tip monofilament. Situațiile în care se folosesc fire textile sunt ceva mai rare, fiind menționate mai jos.  

A. Diametrul firului

Diametrul firului este cel care dictează rezistența firului și distanța la care putem lansa.

De diametrul firului vom ține cont și atunci când trecem firul pe mulinete. Toate mulinetele au menționate capacitatea de umplere a tamburului. Astfel, dacă pe o mulinetă ne este indicat că încap 300 m de fir de 0.35 mm, este clar că nu vom putea pune 400 m.

Mare atenție în ce privește diametrul real al firelor folosite! Pe piață există destule diferențe între diametrul trecut pe rolă și cel efectiv.

Cu ajutorul unui micrometru, sau prin consultarea măsurătorilor efecutate de pescari putem afla cu exactitate grosimea anumitor fire. Tendința de obicei este ca firele să fie mai groase decât sunt trecute pe role.

B. Suplețea și memoria firului

Firele pot fi suple sau rigide. De ce este importantă această distincție?

Firele suple ne oferă un avantaj în ce privește distanța de aruncare. În schimb firele rigide prezintă o rezistență mai ridicată la rupere.

Memoria firului este în strânsă legătură cu suplețea. Memoria înseamnă pe scurt capacitatea firului de a reveni la forma inițială (de exemplu atunci când este strâns pe rolă).

Firele suple, fiind moi au o memorie destul de redusă. Firele rigide însă pot avea uneori tendința de a păstra forma pe care au fost puse.

C. Elongația firului

Elongația reprezintă gradul de elasticitate al firului. Personal, evit firele cu elongație ridicată. Deși pot fi de ajutor în dril, deoarece contribuie la obosirea peștilor, adesea pot lucra împotriva noastră.

Elongația crescută ne va împiedica să sesizăm trăsăturile în timp util atunci când pescuim în apropierea structurilor sau la distanțe apreciabile. În momentul indicării trăsăturii peștele poate fi deja agățat.

Firele cu eloganție redusă constituie un mare avantaj în pescuitul în agățătură. Pe lângă faptul că vom observa mai rapid trăsăturile, vom putea controla peștii mai bine în dril. Practic, contactul cu peștele va fi unul direct, fiind mai ușor să îl ghidăm departe de zonele cu probleme.

D. Culoarea firului

Majoritatea apelor din România sunt destul de tulburi. De aceea, firele în culori fluorescente precum galben, portocaliu sau verde au devenit destul de populare.

Firele în culori închise le văd mai degrabă utile atunci când discutăm de un pescuit pe ape limpezi cu pești suspicioși sau când mizăm pe fire de diametre mari (peste 0.35 mm).

Firele fluo sunt mult mai vizibile pe durata nopții decât cele obișnuite. Acesta este un motiv ce explică utiilizarea lor pe scară largă, mai ales în cadrul concursurilor.

E. Rezistența la abraziune

Rezistența la abraziune a firelor este importantă în situațiile în care pe substrat se regăsesc structuri precum : praguri, copaci, stuf tăiat, scoici, pietre, șamd. Obstacolele de genul pun în pericol firul, fiind necesar un model indicat folosirii în agățătură.

Firele rezistente la abraziune sunt de regulă fire rigide, solide, în culori închise.

Pentru o rezistență sporită la abraziune firele de tip monofilament pot prezenta un înveliș din fluorocarbon, iar cele textile, un strat de teflon.  

F. Rezistența la rupere

Rezistența firului de rupere, este probabil cea mai puțin semnficativă caracteristică. Deși mulți pescari pun accent pe acest aspect, este unul ce ține mai mult de marketing.

Măsurătorile efectuate de producători nu respectă un anumit standard. Diferențele de la un fir la altul pot fi destul de mari, uneori invers proporționale prețului.

De exemplu un fir de 30 lei să zicem de 0.25 mm poate avea o rezistență de 12 kg, iar altul mai scump de doar 5 kg. Aceste discrepanțe apar și din cauza faptului că acel 0.25 mm poate fi de fapt un 0.28 mm.

Decât să ne bazăm pe rezistența indicată de producător mai degrabă putem lua în considerare recenziile unor pescari cu experiență, sau indicațiile prietenilor care au folosit firele de care suntem interesați.

2. Locul de pescuit

Primul lucru la care mă gândesc atunci când achiziționez un fir este unde anume îl voi pescui.

,,Rețeta” mea este următoarea. Având în vedere că pescuiesc atât pe bălți cât și pe râuri, întotdeauna aleg mulinete cu minim un tambur de rezervă.

Diametrele firelor pe care mizez sunt de 0.25 mm și 0.40 mm.

Firele de 0.25 mm sunt ideale pentru pescuitul pe bălțile și lacurile ce nu prezintă agățătură masivă. În același timp permit un pescuit la distanțe ridicate de peste 120-130 m, dacă deținem echipamentul potrivit și tehnica necesară.

Datorită faptului că destule bălți au interzis firele sub 0.25 mm, consider că diametrul este unul ideal.

În situațiile în care urmărim un pescuit la distanțe extreme putem apela la fire de 0.20 – 0.23 mm dacă regulamentul ne permite.

Firele cu diametru de 0.40 mm sunt caracterisitce bălților cu agățătură, pescuitului plantat (cu navomodelul sau barca) și desigur apelor curgătoare.

Asemeni interdicției firelor sub 0.25 mm, unele bălți impun fire de minim 0.35 mm. În această situație prefer un fir de 0.40 mm deoarece în cazul pescuitului lansat nu necesită înaintaș.

Firele de 0.35-0.40 mm pof fi folosite și când locurile pe care pescuim nu necesită lansarea monturilor la distanță, chiar dacă nu prezintă agățătură. Spre exemplu, dacă identific crapii în 30-70 m, întotdeauna voi prefera un fir gros în detrimentul unui subțire. Drilurile vor fi mai scurte și mai sigure datorită firului solid.

Pentru locurile ce prezintă obstacole submerse din plin ce pot cauza ruperea firelor, sunt recomandate cele cu rezistență crescută la abraziune și elongație redusă.

3. Tipul pescuitului – lansat sau plantat       

Tipul pescuitului practicat ne va dicta de asemeni alegerea firelor. Pescuitului lansat îi sunt caracteristice adesea firele subțiri, în timp ce un pescuit plantat va necesita fire mult mai solide.

În funcție de distanța la care pescuim ,,din mână” putem opta pentru diferite diametre, cuprinse între 0.20 – 0.45 mm.

Dacă alegem un pescuit plantat, firele de tip monofilament sub 0.35 mm nu sunt justificate. Singurele excepții ar fi partidele în care pescuim la distanțe mari și nu dispunem de mulinete cu o capacitate ridicată de umplere a firului. Astfel, putem coborî sub 0.35 mm. Principalul dezavantaj în acest caz va fi semnalizarea întârziată a trăsăturilor.

În astfel de partide, în care plantăm la 300-400 m, putem înlocui firele de tip monofilament cu unele textile. Firul textil ne va ajuta enorm, având o rezistență superioară față de un monofilament de acest diametru. Astfel vom putea pescui cu fire mai subțiri, la fel de solide. Și trăsăturile vor fi mult mai vizibile, firele textile prezentând elongație zero.

4. Distanța de pescuit

Întotdeauna este indicat să raportăm diametrul firului la distanța la care pescuim.

Este logic că vom avea nevoie de fire subțiri pentru a arunca la peste 100 m. În schimb, am văzut adesea pescari care mizau pe fire de diametru redus pentru un pescuit relativ aproape.

Nu este neapărat ceva greșit. Totuși, este mult mai practic să pescuim aproape cu un fir ceva mai gros, pentru că vom avea driluri mult mai sigure.

Desigur că aici poate interveni sintagma ,,plăcerea drilului”, dar sincer să fiu, cred că ar trebui să primeze plăcerea de a vedea peștele pe mal. Firele subțiri pot pune în pericol peștii în momentul ruperii, motiv pentru care ar trebui să le evităm atunci când este posibil. 

5. Destinația utilizării firului

Pe lângă pescuitul propriu zis, carpfishing-ul modern include 2 operațiuni distincte : nădirea și sondarea apei.

Dacă la începul foloseam fire de tip monofilament pentru nădire, în prezent mizez pe fire textile. Firele textile, deși sunt ceva mai predispuse la încurcare, se rup mult mai greu. Rezistența în timp a firelor textile și lipsa elongației permit o nădire mult mai eficientă și mai precisă.

Procesul de sondare a apei este aproape imposibil de realizat fără un fir textil. Lipsa elongației ne va ajuta să identificăm cu exactitate adâncimea apei și structurile prezente sub apă.

6. Durabilitatea firului

Din observațiile mele, firele cele mai durabile sunt cele ce nu au culori fluorescente. Tratementul la care sunt supuse face ca acestă categorie de fire să nu fie la fel de rezistente în timp precum un fir obișnuit.

De asemeni, firele cu rezistență ridicată la abraziune, firele cu înveliș din fluorocarbon și firele teflonate au durată de viață mai lungă.

7. Prețul

Fără a mă ascunde după deget, este o realitate că majoritatea pescarilor se uită și la preț înainte de a cumpăra un fir.

Logica de bun simț ne spune că firele scumpe sunt mai calitative decât cele ieftine, aspect destul de adevărat, cu mici excepții.

Personal, nu îmi place să fac rabat la calitate, dar nici să aleg un fir extraordinar de scump.

Soluția de compromis este achiziționarea unor role mari, de minim 1000 m. Diferența de preț între o astfel de rolă și una de 300 m să zicem este destul de vizibilă. Așadar, merită luată în considerare atunci când bugetul este unul bine calculat.

B. Firele de înaintaș

Firele de înaintaș sunt firele ce se pot folosi atât în pescuitul lansat cât și cel plantat având scopuri diferite.

Firele pentru înaintaș pot fi realizate din : monofilament, monofilament conic, fluorocarbon (shock leader) și textil (multifilament).

Criteriile după care ne vom ghida în alegerea firelor de înaintaș sunt aceleași precum cele prezentate mai sus, cu mici completări.  

Cele mai utilizate fire de înaintaș în pescuitul lansat sunt cele textile. Înaintașul este necesar pentru a evita ruperea monturii la fiecare aruncare.

Pentru pescuitul cu fire sub 0.35-0.40 mm, dacă urmărim lansări în forță, la distanță, înaintașul este obligatoriu.

Firele textile sunt populare datorită lipsei elongației, rezistenței și a faptului că permit cele mai lungi lansări.

Pe unele bălți în schimb, firele textile sunt interzise pentru a fi folosite ca înaintaș. Aici intervin firele monofilament conice, ce pot oferi performațe similare.

Diametrele recomandate pentru firele textile sunt cuprinse între 0.25 – 0.40 mm în funcție de greutatea lestului folosit, sau în cazul nădirii după greutatea rachetei alese. Lungimea înaintașului recomandată este de minim dublul lungimii lansetei. De ex. lansetă de 3.9 m necesită un înaintaș de aprox. 8 m.

Firele conice au un diametru progresiv. Diametrul este redus la căpătul unde este legat de firul principal al mulinetei – de ex. 0.25. Către montură, diametrul crește treptat, spre 0.50 mm să zicem.

Astfel, nu vom rupe înaintașul în aruncare. Vom câștiga și în distanță față de un monofilament obișnuit de 0.40-0.50 mm datorită nodului de dimensiuni reduse ce se va freca mai puțin de inelele lansetei.

Pentru pescuitul plantat sunt caracteristice firele de tip monofilament sau fluorocarbon.

Scopul înaintașului în pescuitul plantat este acela de a oferi siguranță în dril atunci când pescuim în locuri cu structuri abrazive precum pragurile, copacii, scoicile, pietrele șamd.

Firul înaintaș are rolul a proteja firul principal, fiind cel care întră primul în contact cu obstacolele submerse.

Grosimile ideale pleacă de la 0.50 mm în sus. În funcție de preferințe putem miza pe monofilament sau fluorocarbon.

De menționat că fluorocarbonul oferă un camuflaj mult mai eficient, fiind invizibil în apă și o rezistență superioară la abraziune. Singurul dezavantaj al fluorocarbonului este legat de preț, fiind simțitor mai scump decât un monofilament.

Sper că ați găsit informații utile pe parcursul articolului! Partea a 2-a va urma săptămâna următoare și va cuprinde firele folosite pentru monturi și forface.

Până atunci vă urez tuturor fire întinse și vă aștept cu întrebări!

Vă las în compania lui Claudiu Popa și Radu Bădică ce au discutat pe larg despre firele de pescuit la crap în live show-ul de săptămâna trecută!

 37,108 vizualizari